joi, 11 iunie 2009
vineri, 5 iunie 2009
Am dovada... lenea e sanatoasa!!!
Uitati ce am primit pe mail de la unul din grupurile in care sunt inscris:
Lenea lungeste viata!
Persoanele care nu prea se inghesuie sa munceasca si care au oroare de exercitiile fizice banuiau de multa vreme acest lucru, dar acum a fost confirmat de oamenii de stiinta: lenea prelungeste viata.
Doi cercetatori germani, dr. Peter Axt si fiica sa, dr. Michaela Axt-Gadermann, au publicat o carte ("Bucuria Lenii: Cum s-o lasi mai moale si sa traiesti mai mult") in care explica pe larg faptul ca toti oamenii poseda o cantitate limitata de "energie vitala" si ca viteza cu care este consumata, determina precis speranta de viata a fiecarei persoane.
Cei doi mai spun ca activitatile care sunt mari consumatoare de energie, precum "trasul de fiare" intr-o sala de forta, accelereaza imbatranirea si fac organismul mai susceptibil la imbolnavire. "Un stil de viata mai relaxat este important pentru sanatate. Daca ai o viata stresanta si faci exercitii fizice in exces, organismul produce hormoni care determina instalarea hipertensiunii" , afirma Axt-Gadermann.
Ea a adaugat ca una dintre diferentele- cheie intre oamenii mai lenesi si cei hiperactivi este ca organismele mai active produc mai multi "radicali liberi" - molecule instabile de oxigen despre care se crede ca ar accelera imbatranirea. Mai mult, "lenea este, de asemenea, importanta pentru un sistem imunitar sanatos pentru ca celulele specializate in apararea organismului sunt mai puternice in conditii de relaxare decat in situatii de stres". Iar in timpul relaxarii si metabolismul este mai lent, producandu-se mai putini radicali liberi.
Atat Axt-Gadermann, 34 de ani, cat si tatal sau, in varsta de 65 de ani, au fost alergatori de cursa lunga, ceea ce le permite sa sustina ca vorbesc in cunostinta de cauza. Totodata, ei afirma ca rasul este o alternativa mai sanatoasa decat alergarea sau exercitiile fizice.
In carte, cei doi cercetatori mai spun ca lenea este foarte buna si pentru creier. Asta pentru ca exercitiile fizice sau stresul duc la producerea unui excedent de cortisol, un hormon care vatama neuronii si provoaca pierderi de memorie si senilitate prematura...
Acum ma intelegeti!?!
Lenea lungeste viata!
Persoanele care nu prea se inghesuie sa munceasca si care au oroare de exercitiile fizice banuiau de multa vreme acest lucru, dar acum a fost confirmat de oamenii de stiinta: lenea prelungeste viata.
Doi cercetatori germani, dr. Peter Axt si fiica sa, dr. Michaela Axt-Gadermann, au publicat o carte ("Bucuria Lenii: Cum s-o lasi mai moale si sa traiesti mai mult") in care explica pe larg faptul ca toti oamenii poseda o cantitate limitata de "energie vitala" si ca viteza cu care este consumata, determina precis speranta de viata a fiecarei persoane.
Cei doi mai spun ca activitatile care sunt mari consumatoare de energie, precum "trasul de fiare" intr-o sala de forta, accelereaza imbatranirea si fac organismul mai susceptibil la imbolnavire. "Un stil de viata mai relaxat este important pentru sanatate. Daca ai o viata stresanta si faci exercitii fizice in exces, organismul produce hormoni care determina instalarea hipertensiunii" , afirma Axt-Gadermann.
Ea a adaugat ca una dintre diferentele- cheie intre oamenii mai lenesi si cei hiperactivi este ca organismele mai active produc mai multi "radicali liberi" - molecule instabile de oxigen despre care se crede ca ar accelera imbatranirea. Mai mult, "lenea este, de asemenea, importanta pentru un sistem imunitar sanatos pentru ca celulele specializate in apararea organismului sunt mai puternice in conditii de relaxare decat in situatii de stres". Iar in timpul relaxarii si metabolismul este mai lent, producandu-se mai putini radicali liberi.
Atat Axt-Gadermann, 34 de ani, cat si tatal sau, in varsta de 65 de ani, au fost alergatori de cursa lunga, ceea ce le permite sa sustina ca vorbesc in cunostinta de cauza. Totodata, ei afirma ca rasul este o alternativa mai sanatoasa decat alergarea sau exercitiile fizice.
In carte, cei doi cercetatori mai spun ca lenea este foarte buna si pentru creier. Asta pentru ca exercitiile fizice sau stresul duc la producerea unui excedent de cortisol, un hormon care vatama neuronii si provoaca pierderi de memorie si senilitate prematura...
Acum ma intelegeti!?!
joi, 4 iunie 2009
Hai la citit!!!
Intr-o lume plina de pitzipoance, Boci, Ebe, Nikite, etc. m-am gandit sa va recomand o carte SERIOASA...
Ultimul Papa (La Muerte del Papa) , de Luis Miguel Rocha...
Romanul Ultimul Papa combina fapte reale si fictiune intr-o povestire palpitanta centrata pe moartea misterioasa a Papei Ioan Paul I in 1978. Relatari din presa din perioada respectiva constituiau un tablou incetosat a ceea ce s-a intamplat cu adevarat cu Sfintia Sa. Chiar si rapoartele din perioada respectiva erau controversate. Ultimul Papa s-a dezvoltat din aceste incosistente. Cartea lui Rocha dezvolta aceste teorii ale conspiratiei intr-un thriller incitant. Povestea se constuieste pe doua coordonate, aparent fara legatura intre ele :
1978. Pe data de 29 septembrie, lumea se trezeste cu vestea socanta a mortii subite a lui Ioan Paul I, ales papa cu doar treizeci si trei de zile inainte. Reactia oficiala a Vaticanului reteaza orice speculatie in legatura cu cauza unui incident neasteptat: papa, spun ei, un om cu o sanatate subreda, a suferit pur si simplu un atac de cord.
2006. Sarah Monteiro, jurnalist, se intoarce acasa, la Londra, in urma unei vacante. Acasa o asteapta un plic care contine doua documente ciudate: o lista de nume si un mesaj codat. Din acest moment, viata lui Sarah este in pericol. Se trezeste in mijlocul unei conspiratii care implica conducatori religiosi fara scrupule, politicieni corupti si mercenari pregatiti sa-si vanda sufletele celei mai bune licitatii.
Povestea incepe in Vatican cand un cleric imbracat intr-o haina neagra se aventureaza prin camerele sacre ale Arhivelor Secrete . Cititorul este imediat prins de aceasta scena intriganta. Monseniorul se opreste pe moment pentru a pune niste hartii ingalbenite intr-un plic . Cand pleaca din Arhive, se intalneste cu un strain care il urmareste pana pe strazile Romei. Dupa ce e impuscat de catre strain, si inainte de a fi bagat intr-o masina, el reuseste sa introduca plicul intr-o cutie postala. Intre timp , in orele diminetii aceleiasi zile, sora Vincenza prepara cafeaua pe care sa i-o duca noului Papa, Ioan Paul I, ales cu numai 33 de zile inainte. Atunci cand se intoarce 15 miunute mai tarziu sa ii dea Papei medicamentele, taviţa arginitie pe care o lasase in faţa usii este neatinsa. Dupa ce intra in camera pentru a il verifica , il gaseste pe acesta mort. Soarta misteriosului plic este scoasa din nou la lumina atunci cand Sarah Monteiro, o juralista in Londra, se intoarce din vacanţa pentru a gasi acel plic indesat in cutia ei postala. Paginile ingolbenite din plic conţin nume nefamiliare si un mesaj codat. Iniţial ea nu e preocupata de aceasta lista, pana cand un strain intra in casa ei , si isi da seama ca lista aceea a pus-o in pericol. Cand incearca sa afle seminfiatia listei , decopera ca aceasta contine de asemenea cheia pentru accesul la cel mai inalt nivel de coruptie din Guvern si Biserica. Lista include posibil si numele tatalui sau . fuge pentru a scapa de pericolul posibil , si se apropie de o figura fantomatica, pe numele sau de cod Raphael. El promite sa ii dezvaluie inţelesul ascuns al listei si motivul pentru care ea este implicata. Sunt prinsi intr-un vartej al terorii si al inselatoriei in timp ce incearca sa afle ce s-a intamplat in timpul scurtului regim al Papei Ioan Paul I si cine a beneficiat de pe urma morţii acestuia. Acţiunile CIA-ului si ale Mafiei italiene sunt uimitoare , acestea fiind implicate in politicile Vaticanului. Autorul asigura ca acesta implicare nu mai este aceasi si in zillele noastre. In aceasta poveste, organizaţia religioasa P2 are o putere extrema in interirul Vaticanului.
Cartea incearca sa dezvaluie ce s-a intamplat cu adevarat in cele cateva zile de conducere a lui Ioan Paul I, planurile cui au fost brusc distruse in acea noapte si cine a beneficiat de dispariţia lui. Ediţia spaniola a aparut impreuna cu o brosura de 30 de pagini scrisa de catre renumitul jurnalist si scriitor Juan Arias, fost corespondent pentru El Pais Italia, caruia guvernul italian i-a decernat Premio a la Cultura.
Volumul, deja tradus in 11 limbi, a devenit in august 2008 bestseller in SUA. Ultimul papa va fi editata in limba romana in anul 2009, de catre Tritonic Editorial Grup, completand colecţia PREMIUM.
Ultimul Papa nu ofera indicii. Constituie un indiciu in sine si lasa multe sa fie descoperite inauntrul cartii, inclusiv un epilog scris de omul care sustine ca l-ar fi ucis pe Papa Ioan Paul I in noaptea de 29 Septembrie 1978. Totodata, cartea arunca putina lumina asupra unei realitati intunecate care ne arata ca nu putem sti cu adevarat cine ne conduce. Cine are puterea reala ? Rocha afirma : “ Cand va ganditi sa va invinuiti presedintele pentru ceva, ganditi-va din nou, ganditi-va mai departe. E important sa avem o doza sanatoasa de scepticism atunci cand vine vorba de ceea ce aflam din stiri si din ceea ce ne spune guvernul nostru. Nu totul este alb si negru. Lumea in care ne aflam e mult mai complicata . “
Editia spaniola a aparut impreuna cu o brosura de 30 de pagini scrisa de catre renumitul jurnalist si scriitor Juan Arias. Arias a fost corespondent pentru “El Pais”- cel mai renumit ziar spaniol in Italia si la Vatican si a fost recompensat cu premiul “Castiglione de Sicilia” pentru cel mai bun corespondent strain si “Premio a la Cultura” din partea guvernului italian. In biblioteca Vaticanului a descoperit singurul manuscris in dialectul lui Iisus din Nazaret pe care discipolii l-au urmat timp de secole. Este autorul a numeroase carti si lucreaza in prezent ca si corespondent pentru “El Pais” in Brazilia.
Urmatoarea sa carte va fi lansata in mai 2009.
Cel mai recent roman al sau, The Holy Bullet ( Bala Santa ) reprezinta inca un thriller rapid despre Vatican, amestecand faptele cu fictiunea si plecand de la teori infricosatoare , fascinante, dar plauzibile. De data aceasta intrebarea este : Care este adevarul din spatele asasinarii esuate asupra Papei Ioan Paul al II-lea care a avut loc in 1981? Cum a putut avea loc? Cine era acel om – Mehmet Ali Agca, cel care l-a impuscat si ranit serios pe Papa si care momentan e in inchisoare? Ce forte secrete controleaza Biserica Catolica? Volumul a fost tradus deja in 5 limbi.
Despre Autor:
Ultimul Papa (La Muerte del Papa) , de Luis Miguel Rocha...
Romanul Ultimul Papa combina fapte reale si fictiune intr-o povestire palpitanta centrata pe moartea misterioasa a Papei Ioan Paul I in 1978. Relatari din presa din perioada respectiva constituiau un tablou incetosat a ceea ce s-a intamplat cu adevarat cu Sfintia Sa. Chiar si rapoartele din perioada respectiva erau controversate. Ultimul Papa s-a dezvoltat din aceste incosistente. Cartea lui Rocha dezvolta aceste teorii ale conspiratiei intr-un thriller incitant. Povestea se constuieste pe doua coordonate, aparent fara legatura intre ele :1978. Pe data de 29 septembrie, lumea se trezeste cu vestea socanta a mortii subite a lui Ioan Paul I, ales papa cu doar treizeci si trei de zile inainte. Reactia oficiala a Vaticanului reteaza orice speculatie in legatura cu cauza unui incident neasteptat: papa, spun ei, un om cu o sanatate subreda, a suferit pur si simplu un atac de cord.
2006. Sarah Monteiro, jurnalist, se intoarce acasa, la Londra, in urma unei vacante. Acasa o asteapta un plic care contine doua documente ciudate: o lista de nume si un mesaj codat. Din acest moment, viata lui Sarah este in pericol. Se trezeste in mijlocul unei conspiratii care implica conducatori religiosi fara scrupule, politicieni corupti si mercenari pregatiti sa-si vanda sufletele celei mai bune licitatii.
Povestea incepe in Vatican cand un cleric imbracat intr-o haina neagra se aventureaza prin camerele sacre ale Arhivelor Secrete . Cititorul este imediat prins de aceasta scena intriganta. Monseniorul se opreste pe moment pentru a pune niste hartii ingalbenite intr-un plic . Cand pleaca din Arhive, se intalneste cu un strain care il urmareste pana pe strazile Romei. Dupa ce e impuscat de catre strain, si inainte de a fi bagat intr-o masina, el reuseste sa introduca plicul intr-o cutie postala. Intre timp , in orele diminetii aceleiasi zile, sora Vincenza prepara cafeaua pe care sa i-o duca noului Papa, Ioan Paul I, ales cu numai 33 de zile inainte. Atunci cand se intoarce 15 miunute mai tarziu sa ii dea Papei medicamentele, taviţa arginitie pe care o lasase in faţa usii este neatinsa. Dupa ce intra in camera pentru a il verifica , il gaseste pe acesta mort. Soarta misteriosului plic este scoasa din nou la lumina atunci cand Sarah Monteiro, o juralista in Londra, se intoarce din vacanţa pentru a gasi acel plic indesat in cutia ei postala. Paginile ingolbenite din plic conţin nume nefamiliare si un mesaj codat. Iniţial ea nu e preocupata de aceasta lista, pana cand un strain intra in casa ei , si isi da seama ca lista aceea a pus-o in pericol. Cand incearca sa afle seminfiatia listei , decopera ca aceasta contine de asemenea cheia pentru accesul la cel mai inalt nivel de coruptie din Guvern si Biserica. Lista include posibil si numele tatalui sau . fuge pentru a scapa de pericolul posibil , si se apropie de o figura fantomatica, pe numele sau de cod Raphael. El promite sa ii dezvaluie inţelesul ascuns al listei si motivul pentru care ea este implicata. Sunt prinsi intr-un vartej al terorii si al inselatoriei in timp ce incearca sa afle ce s-a intamplat in timpul scurtului regim al Papei Ioan Paul I si cine a beneficiat de pe urma morţii acestuia. Acţiunile CIA-ului si ale Mafiei italiene sunt uimitoare , acestea fiind implicate in politicile Vaticanului. Autorul asigura ca acesta implicare nu mai este aceasi si in zillele noastre. In aceasta poveste, organizaţia religioasa P2 are o putere extrema in interirul Vaticanului.
Cartea incearca sa dezvaluie ce s-a intamplat cu adevarat in cele cateva zile de conducere a lui Ioan Paul I, planurile cui au fost brusc distruse in acea noapte si cine a beneficiat de dispariţia lui. Ediţia spaniola a aparut impreuna cu o brosura de 30 de pagini scrisa de catre renumitul jurnalist si scriitor Juan Arias, fost corespondent pentru El Pais Italia, caruia guvernul italian i-a decernat Premio a la Cultura.
Volumul, deja tradus in 11 limbi, a devenit in august 2008 bestseller in SUA. Ultimul papa va fi editata in limba romana in anul 2009, de catre Tritonic Editorial Grup, completand colecţia PREMIUM.
Ultimul Papa nu ofera indicii. Constituie un indiciu in sine si lasa multe sa fie descoperite inauntrul cartii, inclusiv un epilog scris de omul care sustine ca l-ar fi ucis pe Papa Ioan Paul I in noaptea de 29 Septembrie 1978. Totodata, cartea arunca putina lumina asupra unei realitati intunecate care ne arata ca nu putem sti cu adevarat cine ne conduce. Cine are puterea reala ? Rocha afirma : “ Cand va ganditi sa va invinuiti presedintele pentru ceva, ganditi-va din nou, ganditi-va mai departe. E important sa avem o doza sanatoasa de scepticism atunci cand vine vorba de ceea ce aflam din stiri si din ceea ce ne spune guvernul nostru. Nu totul este alb si negru. Lumea in care ne aflam e mult mai complicata . “
Editia spaniola a aparut impreuna cu o brosura de 30 de pagini scrisa de catre renumitul jurnalist si scriitor Juan Arias. Arias a fost corespondent pentru “El Pais”- cel mai renumit ziar spaniol in Italia si la Vatican si a fost recompensat cu premiul “Castiglione de Sicilia” pentru cel mai bun corespondent strain si “Premio a la Cultura” din partea guvernului italian. In biblioteca Vaticanului a descoperit singurul manuscris in dialectul lui Iisus din Nazaret pe care discipolii l-au urmat timp de secole. Este autorul a numeroase carti si lucreaza in prezent ca si corespondent pentru “El Pais” in Brazilia.
Urmatoarea sa carte va fi lansata in mai 2009.
Cel mai recent roman al sau, The Holy Bullet ( Bala Santa ) reprezinta inca un thriller rapid despre Vatican, amestecand faptele cu fictiunea si plecand de la teori infricosatoare , fascinante, dar plauzibile. De data aceasta intrebarea este : Care este adevarul din spatele asasinarii esuate asupra Papei Ioan Paul al II-lea care a avut loc in 1981? Cum a putut avea loc? Cine era acel om – Mehmet Ali Agca, cel care l-a impuscat si ranit serios pe Papa si care momentan e in inchisoare? Ce forte secrete controleaza Biserica Catolica? Volumul a fost tradus deja in 5 limbi.
Despre Autor:
Luis Miguel Rocha s-a nascut in Portugalia, la Porto in 1976. Studiind stiinţe umane, a lucrat mai apoi in departamentul de producţie pentru televiziunea TVI. A petrecut mai apoi caţiva ani la Londra supervizand scenarii pentru diverse case de producţie britanice. In acest moment, scriitorul se dedica exclusiv scrisului si isi imparte timpul intre Porto si Londra. Primul sau roman, Um Pais Encantando, a fost publicat in 2005 . Traducerea spaniola a romanului, La Muerte del Papa, este o versiune usor modificata a originalului O Ultimo Papa. Pentru aceasta, autorul si echipa editoriala au lucrat impreuna pentru a face romanul sa se apropie de genul thriller. Traducerea spaniola a romanului La Muerte del Papa este o versiune usor modificata a originalului O Ultimo Papa.
PS: Pt cei curiosi ... NU AM LUAT NICI UN BAN PENTRU PROMOVAREA CARTII... pur si simplu mi s-a parut interesanta.
Imi pasa de trotuare!!!
Ca sa nu fiu acuzat ca lovesc numai in gasca portocalie si in cea maronie (sau ce dreaq culoare o fi aia de pe tricourile Eba... eu o vad maro, nu stiu, poate sunt daltonist), va arat pe "taticul" panotajelor ilegale.Trotuarul acesta a fost ocupat in intregime de Geoana si Severin... noroc cu trecatorii inventivi care le-au "ridicat poalele" celor doi ca sa poate trece linistiti.
Ciudat e mesajul "Ne pasa de Romania!"... Hai ma, baieti!?! chiar asa????
Greu cu Eba la Europarlamentare....
Candidatul independent (sâc!!!) la PE Elena Băsescu spune că îşi doreşte ca după alegerile din 7 iunie să nu mai fie considerată "veriga vulnerabilă" a lui Traian Băsescu, prin intermediul căreia acesta este atacat de adversarii politici, sau "măcar" ca "lumea" să nu o mai facă "agramată şi toantă". Într-un discurs tras probabil intr-un studio audio in care s-au tras duble asemanatoare celor pe care le tragea Andreea Banica pe vremea cand canta la Exxotic (adica cuvant, pauza, cuvant pauza... pe care apoi le asambla inginerul de sunet), Eba spune ca nu mai vrea sa joace rol de calcai al lui Achile pentru tatal sau... (sursa Mediafaxaudio)
Clar, de la atatea nopti pierdute prin cluburi, Eba delireaza deoarece nu cred ca toate afisele, calendarele si tricourile cu numele ei impartite prin marile orase sunt platite din pusculita dansei proprie si personala...
Pe de alta parte sunt convins ca Eba va intra in Parlamentul European... Mai ales ca taticului ei ii trec prin chelie tot felul de manevre ca aceasta :
In sms-uri scrie clar:
"Va rugam sa va prezentati maine, 03.06.2009, orele 18:00 la sala mare de la Directia Agricola (in spatele sediului PDL) pentru instructajul privind activitatea din sectiile de votare. Va reamintim ca trebuie sa aduceti cu dv si lista persoanelor care voteaza Elena Basescu.Cabinet parlamentar, Daniel Oajdea."(2 iunie 2009)
Doua dintre sms-urile primite de un membru PDL, cooptat duminica intr-o sectie de votare din Iasi. Presupun ca nu este singurul ...
Clar, de la atatea nopti pierdute prin cluburi, Eba delireaza deoarece nu cred ca toate afisele, calendarele si tricourile cu numele ei impartite prin marile orase sunt platite din pusculita dansei proprie si personala...
Pe de alta parte sunt convins ca Eba va intra in Parlamentul European... Mai ales ca taticului ei ii trec prin chelie tot felul de manevre ca aceasta :
In sms-uri scrie clar:
"La instruirea privind prezenta in sectiile de votare va rugam sa veniti cu o lista de 10 persoane care pe 7 iunie voteaza cu Elena Basescu. Data si ora instruirii vor fi comunicate maine, 2.06.2009.Cabinet parlamentar, Daniel Oajdea"(1 iunie 2009)
"Va rugam sa va prezentati maine, 03.06.2009, orele 18:00 la sala mare de la Directia Agricola (in spatele sediului PDL) pentru instructajul privind activitatea din sectiile de votare. Va reamintim ca trebuie sa aduceti cu dv si lista persoanelor care voteaza Elena Basescu.Cabinet parlamentar, Daniel Oajdea."(2 iunie 2009)
Doua dintre sms-urile primite de un membru PDL, cooptat duminica intr-o sectie de votare din Iasi. Presupun ca nu este singurul ...
Sursa SMS-urilor e aici
De data asta las membrii PDL cu cele 10 persoane de fiecare sa se duca la vot, sa se aleaga intre ei si sa ne reprezinte la PE persoane pentru care limba romana este o limba straina...
PS: Aseara am fost la circ si m-am hotarat sa nu mai pronunt niciodata substantivul CIRC cand vine vorba de politica romaneasca. Aseara am vazut ca toti cei de acolo isi castiga painea cu greu... din pacate nu pot spune acelasi lucru si despre politicienii nostri.
miercuri, 27 mai 2009
De ce nu o sa fiu niciodata comunist...
"Atunci cand justitia nu reuseste sa fie o forma de memorie, memoria singura poate sa fie o forma de justitie" Ana Blandiana
* Constantin Argetoianu, fost ministru de Justiţie (1918), ministru de Finanţe (1920), ministru de Interne (1931-1932), a murit în închisoarea din Sighet.
* Ioan Bălan, episcop greco-catolic de Lugoj, deţinut în casa patriarhală de la Dragoslavele, iar în 1950, în urma refuzului de a trece la BOR, a fost încarcerat în închisoarea Sighet.
* Sebastian Bornemisa (n. 1890 - d. 1953), gazetar, ministru secretar de stat la Cultură între 1937 - 1938, fost primar al Clujului şi al Orăştiei, mort în închisoarea Sighet.
* Constantin I.C. Brătianu, preşedinte al Partidului Naţional-Liberal. A murit în 1952 în închisoarea din Sighet.
* Gheorghe I. Brătianu (n. 1898 - d. 1953), istoric, profesor universitar. Nu a putut suporta torturile suferite, s-a sinucis prin strangulare în închisoarea din Sighet.
* Dumitru Burileanu, fost guvernator al Băncii Naţionale. Mort la Sighet. * Ion Caraion (n. 1923 - d. 1986), poet; între 1950 - 1955 deţinut în închisorile de la Malmaison şi Jilava, apoi la Canalul Dunăre - Marea Neagră. În 1958 condamnat la moarte pentru „trădare", apoi - prin comutare - la muncă silnică pe viaţă. Eliberat în 1964. Din 1981 a trăit în exil în Elveţia, unde a murit în 1986.
* Ion Cămărăşescu, licenţiat în drept la Paris, fost ministru de Interne (1921-1922), mort în închisoarea din Sighet.
* Tit-Liviu Chinezu, episcop greco-catolic, studii la Roma, profesor de filosofie la academia teologică din Blaj. În urma refuzului de a trece la BOR, a fost încarcerat în închisoarea Sighet, unde a murit.
* Ion Şerban Christu, doctor în drept la Paris, fost ministru (1934-1940). Mort la Sighet.
* Gavril Constantinescu (n. 1900 - d. 1961), învăţător în comuna Tătuleşti (Judeţul Olt), arestat în 1952. După ani îndelungaţi de detenţiune la Gherla, Aiud şi Canalul Dunăre-Marea Neagră, eliberat cu sănătatea slăbită şi moare în 1961.
* Tancred Constantinescu, inginer, fost ministru al Industriei şi Comerţului (1923-1926). Mort la Sighet. * Constantin (Ticu) Dumitrescu (n. 1928), încă din liceu activ în organizaţia de tineret a Partidului Naţional-Ţărănesc. Permanent hărţuit de autorităţi, arestat şi torturat, în mai multe rânduri întemniţat.
* Grigore Dumitrescu, profesor de Drept Roman la Universitatea din Bucureşti, fost guvernator al Băncii Naţionale. Mort la Sighet.
* Dumitrescu Haralambie, ofiţer veteran de război. Deţinut în închisoarea de la Aiud şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
* Radu Dumitrescu-Gyr, poet, 20 de ani din viaţă petrecuţi în închisoare. Poezia Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane (1958) i-a atras condamnarea la moarte, pedeapsă comutată după un an la muncă silnică pe viaţă.
* Anton Durcovici, episcop catolic de Iaşi. Mort la Sighet.
* Horia Cosmovici (n. 1909 - d. 1998), avocat, preot, pictor; 18 ani de detenţie politică.
* Ion Flueraş (n. 1882- d. 1953), lider al Partidului Social-Democrat din Transilvania, ministru al sănătăţii în Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Arestat în 1948. Decedat la Gherla la 7 iunie 1953, la vârsta de 71 de ani.
* Onisifor Ghibu, profesor universitar, arestat la 22 martie 1945 şi internat în lagărul de la Caracal.
* Stan Ghiţescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (1926), fost ministru al Muncii. Mort la Sighet.
* Anton Golopenţia, sociolog, discipol al profesorului Dimitrie Gusti, arestat în 1950, moare un an şi jumătate mai târziu în penitenciarul Văcăreşti.
* Paul Goma (n. 1935), scriitor. În repetate rânduri arestat şi interogat. În anii 1956 - 1958 în închisoare, apoi până în 1963 cu domiciliu obligatoriu la Lăţeşti, azi Borduşani, Bărăgan. Arestat din nou în 1977, este eliberat şi reuşeşte să plece în Franţa.
* Gheorghe Grigorovici (n. 1871- d. 1950), lider social-democrat bucovinean, militant pentru unitatea naţional-politică a românilor şi pentru dreptate socială, deputat şi senator, mort în închisoarea Văcăreşti.
* Sergiu Grossu (n. 1920), teolog şi scriitor român
* Ion Gruia, profesor de drept constituţional la Universitatea din Bucureşti, fost ministru de Justiţie (1940). Mort la Sighet.
* Iuliu Hossu (n. 1885-d. 1970), cardinal greco-catolic şi doctor în filosofie. Vicepreşedinte al Sfatului Naţional de la Alba-Iulia, la 1 decembrie 1918. Închis din motive de conştiinţă între 1948 şi 1955, apoi cu domiciliu forţat până la sfârşitul vieţii (1970).
* Ion Ioanid, (n. 1926-d. 2003), student la drept, apoi exmatriculat. Arestat în 1952, acuzat de spionaj şi condamnat la 20 de ani muncă silnică. Eliberat în 1964. Autorul monumentalei monografii în cinci volume: Închisoarea noastră cea de toate zilele. * Dimitrie Iov (n. 1908 - d. 1959), directorul Teatrului Naţional din Iaşi
* Ion Jovin, medic, profesor la facultatea de medicină din Bucureşti, arestat în 1948 pentru motivul de a fi fost medicul lui Iuliu Maniu.
* Alexandru Lapedatu, profesor de Istorie la Universitatea din Cluj, secretar general al Academiei Române, fost ministru al Cultelor şi Artelor. Arestat la vârsta de 75 de ani; mort la Sighet. * Ion I. Lapedatu, fost ministru de Finanţe, guvernator al Băncii Naţionale, membru de onoare al Academiei Române. Mort la Sighet.
* Ion Macovei, fost director al CFR, fost ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor. Mort la Sighet.
* Iuliu Maniu (n. 1873 - d. 1953), unul din cei mai importanţi oameni de stat din istoria României, Preşedinte al Partidului Naţional-Ţărănesc din România, fost prim-ministru, mort în închisoarea de la Sighet.
* Mihail Manoilescu, fost ministru, fost rezident regal; mort în închisoarea din Sighet.
* Ion Manolescu-Strunga, doctor în economie la Berlin, fost ministru al Industriei şi Comerţului. Mort la Sighet.
* Gheorghe Manu (n. 1903-d. 1961), fizician, coordonator al mişcării naţionale de rezistenţă (1945-1948), condamnat în „procesul grupului de complotişti, spioni şi sabotori" la muncă silnică pe viaţă, mort în închisoarea de la Aiud.
* Alexandru Marcu (n. 1894-d. 1955), profesor universitar de limbă şi cultură italiană, traducător din limba italiană, membru corespondent al Academiei Române, subsecretar de Stat în Ministerul Propagandei. Mort în închisoarea Văcăreşti.
* Victor Valeriu Martinescu, (n. 1910 - d. 1994), scriitor român de avangardă. Ani grei de detenţie (1947-1952, 1958-1964) şi existenţă precară.
* Nicolae Mărgineanu, profesor de Psihologie la Universitatea din Cluj. A fost condamnat în 1948 - pentru activitatea în Asociaţia Româno-Americană - la 25 de ani închisoare pentru „crima de înaltă trădare". A fost eliberat după 16 ani de detenţie.
* Tiberiu Moşoiu, doctor în drept la Bruxelles, profesor de drept roman la Universitatea din Cluj, guvernator al Băncii Naţionale. Mort la Sighet.
* Dumitru Munteanu-Râmnic, profesor de istorie, fost deputat şi senator. Mort la Sighet. * Ştefan Neniţescu (n. 1897), scriitor, a făcut parte din grupul de lectură din casa "Slătineanu", alături de Dinu Pillat, Vladimir Streinu, Remus Nicolescu şi alţii. A fost deţinut timp de 18 ani în închisoarea de la Gherla.
* Remus Nicolescu, deţinut pentru mulţi ani în închisoarea de la Gherla. * Ion I. Nistor (n. 1876 - d. 1960), membru al Academiei Române, politician în Basarabia şi România. Membru in Sfatul Ţării de la Chişinău în 1918. Închis la Sighet între 1950 şi 1955.
* Constantin Noica (n. 1909 - d. 1987), filosof şi eseist, după zece ani de domiciliu forţat în Câmpulung-Muscel, este condamnat în 1958 la 25 de ani de închisoare pentru pretinsă conspiraţie împotriva statului. Eliberat în 1964 împreună cu alţi deţinuţi politici. * Alexandru Ottulescu, guvernator al BNR, mort la Sighet
* Augustin Pacha (n. 1870]] - d. 1954), episcop romano-catolic de Timişoara, condamnat la 18 ani de închisoare în procesul „spionilor Vaticanului" din 1951. A murit după eliberare în 1954. * Constantin Pantazi (n. 1888-d. 1958), general, fost ministru al Apărării, condamnat la moarte în 1946, i se comută pedeapsa la închisoare pe viaţă. Mort în închisoare în 1958. * Şerban Papacostea, deţinut în închisoarea din Sighet.
* Ion Pantazi, ofiţer activ, fiul generalului Constantin Pantazi, a fost arestat în 1946, a executat 16 ani de închisoare la Aiud, Gherla etc.
* Nicolae Păiş, contraamiral, şef de Stat Major la Marină. Mort la Sighet.
* Constantin Titel Petrescu (d. 1957), lider al Partidului Social-Democrat din România, s-a opus fuziunii cu partidul comunist. Arestat la 6 mai 1948. Deţinut la Jilava şi Sighet, eliberat după şapte ani, în 1955. Deces doi ani mai târziu.
* Ion Petrovici (n. 1882), filosof, profesor universitar, fost Ministru al Educaţiei Naţionale. A fost închis timp de 20 de ani în închisoarea din Sighet.
* Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillat, el însuşi poet. Condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru pretinsă conspiraţie împotriva statului. A ispăşit cea mai mare parte din pedeapsă în închisoarea din Gherla.
* Virgil Potârcă, licenţiat în Drept la Paris, fost ministru de Justiţie (1932). Mort în închisoarea din Sighet.
* Mihail I. Racoviţă, general de corp de armată, fost ministru al Apărării Naţionale. Mort în închisoarea din Sighet.
* Ion Răşcanu, general de corp de armată, comandant de brigadă în lupta de la Mărăşeşti, fost primar al oraşului Bucureşti (1942-1944). A murit în închisoarea din Sighet.
* Victor Roşca, (n. 1926), inginer; a fost deţinut politic între 1948 - 1951 şi 1959 - 1963.
* Hans Otto Roth, doctor în drept, jurnalist, deputat în parlament (1919-1938). A fost arestat în 1948 şi 1952. A murit în 1953 în închisoarea pentru deţinuţi politici din Ghencea, Bucureşti.
* Barbu Slătineanu, etnograf; în locuinţa lui se adunau intelectuali care citeau din publicaţii interzise. Mort după câteva zile în detenţie, fiind grav bolnav de diabet şi dependent de injecţia zilnică de insulină.
* Nicolae Steinhardt, (n. 1912 - d. 1989), doctor în drept, scriitor. În 1958 refuză să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica la procesul înscenat acestuia. Este el însuşi condamnat la 13 ani muncă silnică.
* Vladimir Streinu (n. 1902 - d. 1970), scriitor şi critic literar, a făcut parte din grupul de lectură din casa Slătineanu. A fost deţinut între 1959 şi 1962 în închisoarea de la Gherla. * Ioan Suciu, episcop greco-catolic de Oradea, administrator apostolic al Mitropoliei din Blaj. În urma refuzului de a trece la BOR, a fost încarcerat în închisoarea Sighet, unde a murit.
* Gheorghe Taşcă, doctor în Economie la Paris, profesor la Academia Comercială din Bucureşti, fost ministru al Industriei şi Comerţului (1932). Mort la Sighet. * Constant Tonegaru (n. 1919 - d. 1952), poet, este arestat în 1947 şi torturat în beciurile Securităţii. Moare prematur la scurt timp după ieşirea din închisoare.
* Petre Ţuţea (n. 1902-d. 1991), economist şi filosof, deţinut politic timp de 13 ani.
* Nicole Valéry-Grossu, născută Nicoleta Valeria Bruteanu, (n. 1919, la Turnu Măgurele - d. 1996, la Paris, Franţa) a fost o scriitoare şi jurnalistă română. Redactor la ziarul Dreptatea, organ al PNŢ, a fost arestată în 1949 şi închisă, fără condamnare, timp de 4 ani.
* Vasile Voiculescu (n. 1884 - d. 1963), medic, cunoscut mai ales ca poet. A suferit 4 ani de detenţie în închisoarea de la Gherla (1958-1962). Moare doborât de boală la câteva luni după ce a fost eliberat.
* Mircea Vulcănescu, filosof, scriitor şi ministru; din grupul din jurul revistei Gândirea. A murit în închisoarea de la Aiud.
* Valer Bejan - n. 22 mai 1906 în Hunedoara, fiul lui Valer şi Elena, funcţionari. Apartenenţa politică în trecut: Partidul Naţional Liberal. Avere: nu posedă. Originea socială: mic burghez. În 1958 era funcţionar. A fost arestat şi condamnat la 20 ani muncă silnică pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). Deţinut în perioada 25 iunie 1958 - 29 iulie 1964 în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Salcia, Periprava, Salcia, Gherla, Deva, Jilava, Galaţi, Ostrov, Galaţi, Jilava, Botoşani, Văcăreşti, Botoşani. (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava) Potrivit lui Cicerone Ioniţoiu Valer Bejan era notar.
* Dumitru Iacob - n. 25 martie 1926, în Laz reg. Hunedoara, fiul lui Ghiorghe şi Maria. Ocupaţia părinţilor: agricultori. Domiciliat în Hunedoara, str.O.M..Bloc nr. 22 ap.15. Studii: Facultatea de Tehnologie, în 1958 era angajat ca inginer. Nici în trecut nici la data arestării nu a avut avere. Starea civilă: căsătorit, are o fată. În trecut nu a fost încadrat politic, la data arestării era membru al Partidului Muncitoresc Român. A fost arestat în 26 octombrie 1958 şi condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.) A fost graţiat în 14 ianuarie 1963 în baza Decretului 5/1963. A fost deţinut în penitenciarele: Deva (26.10.1958 - 07.07.1959), Jilava (07.07.1959 - 17.09.1959), Galaţi (17.09.1959 - 29.09.1959), Salcia (29.09.1959 - 10.01.1960), Aiud (10.01.1960 - 14.01.1963). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava).
* Ioan Isac - n. 2 februarie 1897 în comuna Zlaşti, raion Hunedoara, fiul lui Iovică şi Sânziana. Studii: 6 clase primare. Originea socială: chiabur. Nu a fost încadrat politic. În trecut a avut 13 ha, 1 casă, 1 moară, la data arestării (26.10.1958) avea 13 ha, 1 casă, 2 cai. În 1958 era agricultor şi domicilia în com. Zlaşti, nr 110, raion Hunedoara. A fost arestat şi condamnat la temniţă grea pe viaţă pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). A murit în 27 martie 1960 în închisoarea Gherla. A fost deţinut în penitenciarele: Deva (26.10.1958 - 14.07.1959), Jilava (14.07.1959 - 16.07.1959), Gherla (16.07.1959 - 27.03.1960). (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Victor Isac - n. 29 decembrie 1917 în comuna Zlaşti raionul Hunedoara, fiul lui Simion şi Galenia, agricultori. Studii: licenţiat în filozofie, membru al Partidului Naţional Ţărănesc. În 1958 era controlor ethnic, domicilia în Hunedoara, str. Nicolae Bălcescu, nr. 38, avea 0.54 ha pământ, era căsătorit şi avea 2 băieţi. Antecedente penale: a mai fost condamnat 5 ani pentru uneltire în 1945. A fost arestat 10 aprilie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). Prin Decretul Lege 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 31 iulie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva (10.04.1958 – 14.07.1959), Jilava (14.07.1959 - 17.09.1959), Galaţi (17.09.1959 - 2.11.1960), Botoşani (2.11.1960 - 11.03.1964), Aiud (11.03/1964 - 31.07.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Lazăr Lobonţ - n. 8 aprilie 1913 în Ghelari raionul Hunedoara, fiul lui Nicolae şi Carolina. Ocupaţia părinţilor: muncitori (decedaţi). Studii: 3 clase profesională. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Avere: 1,25 ari. Originea socială: muncitor. În 1958 lucra ca muncitor turnător şi domicilia în Ghelari. Starea civilă: căsătorit, 2 băieţi şi o fată. A fost arestat în 23 iunie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru insurectie armată. În baza Decretului 5/1963 i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 18 aprilie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Gherla (27.03.1959 - 10.09.1959), Aiud (10.09.1959 - 18.04.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
* Cornel Lupu - n. 29 august 1925 în Orăştie regiunea Hunedoara, fiul lui Gheorghe şi Sofia. Ocupaţia părinţilor agricultori (decedaţi). Studii: 4 clase liceu. Apartenenţa politică în trecut: neîncadrat politic. Nu avea avere. Originea socială: mic burghez. Starea civilă: căsătorit, un fiu şi o fată. În 1958 era angajat ca impiegat şi domicilia în Orăştie. A fost arestat la 26 octombrie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru „insurecţie armată". Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 24 iunie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava (14.07.1959 - 16.07.1959), Gherla (16.07.1959 - 24.06.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
* Petru Lupu - n. 31 ianuarie 1911 în comuna Geoagiu raion Orăştie, regiunea Hunedoara, fiul lui Dimian şi Rodica, agricultori. Studii 6 clase primare, 3 de ucenic. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Avere: 1 casă. Originea socială: ţăran mijlocaş. În 1958 era angajat ca instalator şi domicilia în Orăştie, str. Victor Babeş. nr. 11. Starea civilă: căsătorit. A fost arestat în 24 iunie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată. Prin Decretul 5/1963 i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 25 iunie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva (24.06.1958 - 27.03.1959), Gherla (27.03.1959 – 10.09.1959), Aiud (10.09.1959 - 25.06.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
* Gheorghe Marina - n. 25 ianuarie 1902 în com. Băiţa raionul Brad, reg. Hunedoara, fiul lui Gheorghe şi Floarea, muncitori. Studii: 5 clase primare. Avere: 2,2 ha. Originea socială: muncitor. În trecut tăbăcar, în 1958 fochist, locuia în Orăştie. A fost arestat în 26 octombrie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată. Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 16 aprilie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Galaţi, Botoşani, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
* Ioan Nistor - n. 20 mai 1910 în comuna Romos raion Orăştie, regiunea Hunedoara, fiul lui Ioan şi Elisabeta, agricultori. Studii: Şcoala de Arte şi Meserii. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Nu a avut avere în trecut. Starea civilă: căsătorit, are un băiat şi o fată. În trecut a lucrat ca maistru, în 1958 lucra ca muncitor şi domicilia în Hunedoara, str. V. Roaită, nr. 36. A fost arestat în 21 aprilie 1958 şi condamnat pentru uneltire contra ordinii sociale, crimă de moarte, insurecţie armată. La rubrica „data eliberării" apare data de 16 ianuarie 1959, probabil data la care a fost executat. A fost deţinut în penitenciarele Deva (21.04.1958 - 28.11.1958), Gherla (28.11.1958 - 16.01.1959). (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Ioachim Păcurar - n. 4 septembrie 1903 în Zlaşti raion Hunedoara, fiul lui Nicolae şi Ana. Ocupaţia părinţilor agricultori. Studii 6 clase primare. Fără apartenenţă politică. Originea socială: ţăran mijlocaş. Ocupaţia şi locul de muncă: în trecut agricultor. Averea în trecut şi la data arestării: 5,70 ari. Starea civilă: căsătorit, are o fată. În 1958 lucra ca acar şi domicilia în Zlaşti, nr. 104. A fost arestat la 26 octombrie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată (Art. 211, C.P.). Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 16 aprilie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Ioan Popa - n. 15 noiembrie 1899 în com. Teliuc reg. Hunedoara, fiul lui Ioan şi Maria. Ocupaţia părinţilor: miner-casnică (decedaţi). Studii: 6 clase primare. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Averea în trecut şi la data arestării: 79 ari pământ arabil, 1 casă. Starea civilă: căsătorit. În 1958 era pensionar şi domicilia în com. Teliuc. A fost arestat la 15 aprilie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată (Art. 211, C.P.). Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat la 23 iunie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Aiud. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Constantin Rugină - n. 17 mai 1925 în com. Gălăutaş raion Topliţa, regiunea Autonomă Maghiară, fiul lui Ioan şi Elena, agricultori. Studii 7 clase primare, 4 profesionale. Nu a avut apartenenţă politică. Nu a avut avere. În 1958 era instalator apă şi domicilia în Hunedoara. A fost arestat în 26.10.1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale. Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 15 aprilie 1964. A fost deţinut în penitenciarele: Deva, Jilava, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Iosif Scurtu - n. 25 septembrie 1885 în satul Boj raion Hunedoara, fiul lui Apostol şi Maria. Ocupaţia părinţilor: fermieri (decedaţi). Studii 4 clase primare. Nu a fost încadrat politic. Starea civilă: căsătorit, avea două fete. Originea socială: chiabur. Avere: 4 ha pământ. În trecut a fost pădurar, în 1958 era pensionar şi domicilia în satul Boj, raion Hunedoara. A fost arestat la 26 octombrie 1958 şi condamnat la temniţă grea pe viaţă pentru uneltire. Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A murit în 15 septembrie 1963 în închisoarea de la Gherla. Decesul a fost înregistrat la Sfatul Popular Gherla cu nr. 91/1963. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Galaţi, Botoşani, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Dumitru Stana - n. 9 noiembrie 1902 în Albeni, raion Glod, regiunea Craiova, fiul lui Nistor şi Salomia, agricultori. Studii: şcoala normală. În trecut fusese membru al Partidului Naţional Ţărănesc. Avere la data arestării 2,98 ha. Fost învăţător, în 1958 locuia în Hunedoara şi era angajat ca miner. A fost arestat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată (art. 211). A fost deţinut în perioada 26 octombrie 1958 – 29 iulie 1964. A trecut prin penitenciarele: Deva, Jilava, Galaţi, Botoşani, Aiud. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava).
* Constantin Argetoianu, fost ministru de Justiţie (1918), ministru de Finanţe (1920), ministru de Interne (1931-1932), a murit în închisoarea din Sighet.
* Ioan Bălan, episcop greco-catolic de Lugoj, deţinut în casa patriarhală de la Dragoslavele, iar în 1950, în urma refuzului de a trece la BOR, a fost încarcerat în închisoarea Sighet.
* Sebastian Bornemisa (n. 1890 - d. 1953), gazetar, ministru secretar de stat la Cultură între 1937 - 1938, fost primar al Clujului şi al Orăştiei, mort în închisoarea Sighet.
* Constantin I.C. Brătianu, preşedinte al Partidului Naţional-Liberal. A murit în 1952 în închisoarea din Sighet.
* Gheorghe I. Brătianu (n. 1898 - d. 1953), istoric, profesor universitar. Nu a putut suporta torturile suferite, s-a sinucis prin strangulare în închisoarea din Sighet.
* Dumitru Burileanu, fost guvernator al Băncii Naţionale. Mort la Sighet. * Ion Caraion (n. 1923 - d. 1986), poet; între 1950 - 1955 deţinut în închisorile de la Malmaison şi Jilava, apoi la Canalul Dunăre - Marea Neagră. În 1958 condamnat la moarte pentru „trădare", apoi - prin comutare - la muncă silnică pe viaţă. Eliberat în 1964. Din 1981 a trăit în exil în Elveţia, unde a murit în 1986.
* Ion Cămărăşescu, licenţiat în drept la Paris, fost ministru de Interne (1921-1922), mort în închisoarea din Sighet.
* Tit-Liviu Chinezu, episcop greco-catolic, studii la Roma, profesor de filosofie la academia teologică din Blaj. În urma refuzului de a trece la BOR, a fost încarcerat în închisoarea Sighet, unde a murit.
* Ion Şerban Christu, doctor în drept la Paris, fost ministru (1934-1940). Mort la Sighet.
* Gavril Constantinescu (n. 1900 - d. 1961), învăţător în comuna Tătuleşti (Judeţul Olt), arestat în 1952. După ani îndelungaţi de detenţiune la Gherla, Aiud şi Canalul Dunăre-Marea Neagră, eliberat cu sănătatea slăbită şi moare în 1961.
* Tancred Constantinescu, inginer, fost ministru al Industriei şi Comerţului (1923-1926). Mort la Sighet. * Constantin (Ticu) Dumitrescu (n. 1928), încă din liceu activ în organizaţia de tineret a Partidului Naţional-Ţărănesc. Permanent hărţuit de autorităţi, arestat şi torturat, în mai multe rânduri întemniţat.
* Grigore Dumitrescu, profesor de Drept Roman la Universitatea din Bucureşti, fost guvernator al Băncii Naţionale. Mort la Sighet.
* Dumitrescu Haralambie, ofiţer veteran de război. Deţinut în închisoarea de la Aiud şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
* Radu Dumitrescu-Gyr, poet, 20 de ani din viaţă petrecuţi în închisoare. Poezia Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane (1958) i-a atras condamnarea la moarte, pedeapsă comutată după un an la muncă silnică pe viaţă.
* Anton Durcovici, episcop catolic de Iaşi. Mort la Sighet.
* Horia Cosmovici (n. 1909 - d. 1998), avocat, preot, pictor; 18 ani de detenţie politică.
* Ion Flueraş (n. 1882- d. 1953), lider al Partidului Social-Democrat din Transilvania, ministru al sănătăţii în Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Arestat în 1948. Decedat la Gherla la 7 iunie 1953, la vârsta de 71 de ani.
* Onisifor Ghibu, profesor universitar, arestat la 22 martie 1945 şi internat în lagărul de la Caracal.
* Stan Ghiţescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (1926), fost ministru al Muncii. Mort la Sighet.
* Anton Golopenţia, sociolog, discipol al profesorului Dimitrie Gusti, arestat în 1950, moare un an şi jumătate mai târziu în penitenciarul Văcăreşti.
* Paul Goma (n. 1935), scriitor. În repetate rânduri arestat şi interogat. În anii 1956 - 1958 în închisoare, apoi până în 1963 cu domiciliu obligatoriu la Lăţeşti, azi Borduşani, Bărăgan. Arestat din nou în 1977, este eliberat şi reuşeşte să plece în Franţa.
* Gheorghe Grigorovici (n. 1871- d. 1950), lider social-democrat bucovinean, militant pentru unitatea naţional-politică a românilor şi pentru dreptate socială, deputat şi senator, mort în închisoarea Văcăreşti.
* Sergiu Grossu (n. 1920), teolog şi scriitor român
* Ion Gruia, profesor de drept constituţional la Universitatea din Bucureşti, fost ministru de Justiţie (1940). Mort la Sighet.
* Iuliu Hossu (n. 1885-d. 1970), cardinal greco-catolic şi doctor în filosofie. Vicepreşedinte al Sfatului Naţional de la Alba-Iulia, la 1 decembrie 1918. Închis din motive de conştiinţă între 1948 şi 1955, apoi cu domiciliu forţat până la sfârşitul vieţii (1970).
* Ion Ioanid, (n. 1926-d. 2003), student la drept, apoi exmatriculat. Arestat în 1952, acuzat de spionaj şi condamnat la 20 de ani muncă silnică. Eliberat în 1964. Autorul monumentalei monografii în cinci volume: Închisoarea noastră cea de toate zilele. * Dimitrie Iov (n. 1908 - d. 1959), directorul Teatrului Naţional din Iaşi
* Ion Jovin, medic, profesor la facultatea de medicină din Bucureşti, arestat în 1948 pentru motivul de a fi fost medicul lui Iuliu Maniu.
* Alexandru Lapedatu, profesor de Istorie la Universitatea din Cluj, secretar general al Academiei Române, fost ministru al Cultelor şi Artelor. Arestat la vârsta de 75 de ani; mort la Sighet. * Ion I. Lapedatu, fost ministru de Finanţe, guvernator al Băncii Naţionale, membru de onoare al Academiei Române. Mort la Sighet.
* Ion Macovei, fost director al CFR, fost ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor. Mort la Sighet.
* Iuliu Maniu (n. 1873 - d. 1953), unul din cei mai importanţi oameni de stat din istoria României, Preşedinte al Partidului Naţional-Ţărănesc din România, fost prim-ministru, mort în închisoarea de la Sighet.
* Mihail Manoilescu, fost ministru, fost rezident regal; mort în închisoarea din Sighet.
* Ion Manolescu-Strunga, doctor în economie la Berlin, fost ministru al Industriei şi Comerţului. Mort la Sighet.
* Gheorghe Manu (n. 1903-d. 1961), fizician, coordonator al mişcării naţionale de rezistenţă (1945-1948), condamnat în „procesul grupului de complotişti, spioni şi sabotori" la muncă silnică pe viaţă, mort în închisoarea de la Aiud.
* Alexandru Marcu (n. 1894-d. 1955), profesor universitar de limbă şi cultură italiană, traducător din limba italiană, membru corespondent al Academiei Române, subsecretar de Stat în Ministerul Propagandei. Mort în închisoarea Văcăreşti.
* Victor Valeriu Martinescu, (n. 1910 - d. 1994), scriitor român de avangardă. Ani grei de detenţie (1947-1952, 1958-1964) şi existenţă precară.
* Nicolae Mărgineanu, profesor de Psihologie la Universitatea din Cluj. A fost condamnat în 1948 - pentru activitatea în Asociaţia Româno-Americană - la 25 de ani închisoare pentru „crima de înaltă trădare". A fost eliberat după 16 ani de detenţie.
* Tiberiu Moşoiu, doctor în drept la Bruxelles, profesor de drept roman la Universitatea din Cluj, guvernator al Băncii Naţionale. Mort la Sighet.
* Dumitru Munteanu-Râmnic, profesor de istorie, fost deputat şi senator. Mort la Sighet. * Ştefan Neniţescu (n. 1897), scriitor, a făcut parte din grupul de lectură din casa "Slătineanu", alături de Dinu Pillat, Vladimir Streinu, Remus Nicolescu şi alţii. A fost deţinut timp de 18 ani în închisoarea de la Gherla.
* Remus Nicolescu, deţinut pentru mulţi ani în închisoarea de la Gherla. * Ion I. Nistor (n. 1876 - d. 1960), membru al Academiei Române, politician în Basarabia şi România. Membru in Sfatul Ţării de la Chişinău în 1918. Închis la Sighet între 1950 şi 1955.
* Constantin Noica (n. 1909 - d. 1987), filosof şi eseist, după zece ani de domiciliu forţat în Câmpulung-Muscel, este condamnat în 1958 la 25 de ani de închisoare pentru pretinsă conspiraţie împotriva statului. Eliberat în 1964 împreună cu alţi deţinuţi politici. * Alexandru Ottulescu, guvernator al BNR, mort la Sighet
* Augustin Pacha (n. 1870]] - d. 1954), episcop romano-catolic de Timişoara, condamnat la 18 ani de închisoare în procesul „spionilor Vaticanului" din 1951. A murit după eliberare în 1954. * Constantin Pantazi (n. 1888-d. 1958), general, fost ministru al Apărării, condamnat la moarte în 1946, i se comută pedeapsa la închisoare pe viaţă. Mort în închisoare în 1958. * Şerban Papacostea, deţinut în închisoarea din Sighet.
* Ion Pantazi, ofiţer activ, fiul generalului Constantin Pantazi, a fost arestat în 1946, a executat 16 ani de închisoare la Aiud, Gherla etc.
* Nicolae Păiş, contraamiral, şef de Stat Major la Marină. Mort la Sighet.
* Constantin Titel Petrescu (d. 1957), lider al Partidului Social-Democrat din România, s-a opus fuziunii cu partidul comunist. Arestat la 6 mai 1948. Deţinut la Jilava şi Sighet, eliberat după şapte ani, în 1955. Deces doi ani mai târziu.
* Ion Petrovici (n. 1882), filosof, profesor universitar, fost Ministru al Educaţiei Naţionale. A fost închis timp de 20 de ani în închisoarea din Sighet.
* Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillat, el însuşi poet. Condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru pretinsă conspiraţie împotriva statului. A ispăşit cea mai mare parte din pedeapsă în închisoarea din Gherla.
* Virgil Potârcă, licenţiat în Drept la Paris, fost ministru de Justiţie (1932). Mort în închisoarea din Sighet.
* Mihail I. Racoviţă, general de corp de armată, fost ministru al Apărării Naţionale. Mort în închisoarea din Sighet.
* Ion Răşcanu, general de corp de armată, comandant de brigadă în lupta de la Mărăşeşti, fost primar al oraşului Bucureşti (1942-1944). A murit în închisoarea din Sighet.
* Victor Roşca, (n. 1926), inginer; a fost deţinut politic între 1948 - 1951 şi 1959 - 1963.
* Hans Otto Roth, doctor în drept, jurnalist, deputat în parlament (1919-1938). A fost arestat în 1948 şi 1952. A murit în 1953 în închisoarea pentru deţinuţi politici din Ghencea, Bucureşti.
* Barbu Slătineanu, etnograf; în locuinţa lui se adunau intelectuali care citeau din publicaţii interzise. Mort după câteva zile în detenţie, fiind grav bolnav de diabet şi dependent de injecţia zilnică de insulină.
* Nicolae Steinhardt, (n. 1912 - d. 1989), doctor în drept, scriitor. În 1958 refuză să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica la procesul înscenat acestuia. Este el însuşi condamnat la 13 ani muncă silnică.
* Vladimir Streinu (n. 1902 - d. 1970), scriitor şi critic literar, a făcut parte din grupul de lectură din casa Slătineanu. A fost deţinut între 1959 şi 1962 în închisoarea de la Gherla. * Ioan Suciu, episcop greco-catolic de Oradea, administrator apostolic al Mitropoliei din Blaj. În urma refuzului de a trece la BOR, a fost încarcerat în închisoarea Sighet, unde a murit.
* Gheorghe Taşcă, doctor în Economie la Paris, profesor la Academia Comercială din Bucureşti, fost ministru al Industriei şi Comerţului (1932). Mort la Sighet. * Constant Tonegaru (n. 1919 - d. 1952), poet, este arestat în 1947 şi torturat în beciurile Securităţii. Moare prematur la scurt timp după ieşirea din închisoare.
* Petre Ţuţea (n. 1902-d. 1991), economist şi filosof, deţinut politic timp de 13 ani.
* Nicole Valéry-Grossu, născută Nicoleta Valeria Bruteanu, (n. 1919, la Turnu Măgurele - d. 1996, la Paris, Franţa) a fost o scriitoare şi jurnalistă română. Redactor la ziarul Dreptatea, organ al PNŢ, a fost arestată în 1949 şi închisă, fără condamnare, timp de 4 ani.
* Vasile Voiculescu (n. 1884 - d. 1963), medic, cunoscut mai ales ca poet. A suferit 4 ani de detenţie în închisoarea de la Gherla (1958-1962). Moare doborât de boală la câteva luni după ce a fost eliberat.
* Mircea Vulcănescu, filosof, scriitor şi ministru; din grupul din jurul revistei Gândirea. A murit în închisoarea de la Aiud.
* Valer Bejan - n. 22 mai 1906 în Hunedoara, fiul lui Valer şi Elena, funcţionari. Apartenenţa politică în trecut: Partidul Naţional Liberal. Avere: nu posedă. Originea socială: mic burghez. În 1958 era funcţionar. A fost arestat şi condamnat la 20 ani muncă silnică pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). Deţinut în perioada 25 iunie 1958 - 29 iulie 1964 în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Salcia, Periprava, Salcia, Gherla, Deva, Jilava, Galaţi, Ostrov, Galaţi, Jilava, Botoşani, Văcăreşti, Botoşani. (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava) Potrivit lui Cicerone Ioniţoiu Valer Bejan era notar.
* Dumitru Iacob - n. 25 martie 1926, în Laz reg. Hunedoara, fiul lui Ghiorghe şi Maria. Ocupaţia părinţilor: agricultori. Domiciliat în Hunedoara, str.O.M..Bloc nr. 22 ap.15. Studii: Facultatea de Tehnologie, în 1958 era angajat ca inginer. Nici în trecut nici la data arestării nu a avut avere. Starea civilă: căsătorit, are o fată. În trecut nu a fost încadrat politic, la data arestării era membru al Partidului Muncitoresc Român. A fost arestat în 26 octombrie 1958 şi condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.) A fost graţiat în 14 ianuarie 1963 în baza Decretului 5/1963. A fost deţinut în penitenciarele: Deva (26.10.1958 - 07.07.1959), Jilava (07.07.1959 - 17.09.1959), Galaţi (17.09.1959 - 29.09.1959), Salcia (29.09.1959 - 10.01.1960), Aiud (10.01.1960 - 14.01.1963). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava).
* Ioan Isac - n. 2 februarie 1897 în comuna Zlaşti, raion Hunedoara, fiul lui Iovică şi Sânziana. Studii: 6 clase primare. Originea socială: chiabur. Nu a fost încadrat politic. În trecut a avut 13 ha, 1 casă, 1 moară, la data arestării (26.10.1958) avea 13 ha, 1 casă, 2 cai. În 1958 era agricultor şi domicilia în com. Zlaşti, nr 110, raion Hunedoara. A fost arestat şi condamnat la temniţă grea pe viaţă pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). A murit în 27 martie 1960 în închisoarea Gherla. A fost deţinut în penitenciarele: Deva (26.10.1958 - 14.07.1959), Jilava (14.07.1959 - 16.07.1959), Gherla (16.07.1959 - 27.03.1960). (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Victor Isac - n. 29 decembrie 1917 în comuna Zlaşti raionul Hunedoara, fiul lui Simion şi Galenia, agricultori. Studii: licenţiat în filozofie, membru al Partidului Naţional Ţărănesc. În 1958 era controlor ethnic, domicilia în Hunedoara, str. Nicolae Bălcescu, nr. 38, avea 0.54 ha pământ, era căsătorit şi avea 2 băieţi. Antecedente penale: a mai fost condamnat 5 ani pentru uneltire în 1945. A fost arestat 10 aprilie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). Prin Decretul Lege 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 31 iulie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva (10.04.1958 – 14.07.1959), Jilava (14.07.1959 - 17.09.1959), Galaţi (17.09.1959 - 2.11.1960), Botoşani (2.11.1960 - 11.03.1964), Aiud (11.03/1964 - 31.07.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Lazăr Lobonţ - n. 8 aprilie 1913 în Ghelari raionul Hunedoara, fiul lui Nicolae şi Carolina. Ocupaţia părinţilor: muncitori (decedaţi). Studii: 3 clase profesională. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Avere: 1,25 ari. Originea socială: muncitor. În 1958 lucra ca muncitor turnător şi domicilia în Ghelari. Starea civilă: căsătorit, 2 băieţi şi o fată. A fost arestat în 23 iunie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru insurectie armată. În baza Decretului 5/1963 i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 18 aprilie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Gherla (27.03.1959 - 10.09.1959), Aiud (10.09.1959 - 18.04.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
* Cornel Lupu - n. 29 august 1925 în Orăştie regiunea Hunedoara, fiul lui Gheorghe şi Sofia. Ocupaţia părinţilor agricultori (decedaţi). Studii: 4 clase liceu. Apartenenţa politică în trecut: neîncadrat politic. Nu avea avere. Originea socială: mic burghez. Starea civilă: căsătorit, un fiu şi o fată. În 1958 era angajat ca impiegat şi domicilia în Orăştie. A fost arestat la 26 octombrie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru „insurecţie armată". Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 24 iunie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava (14.07.1959 - 16.07.1959), Gherla (16.07.1959 - 24.06.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
* Petru Lupu - n. 31 ianuarie 1911 în comuna Geoagiu raion Orăştie, regiunea Hunedoara, fiul lui Dimian şi Rodica, agricultori. Studii 6 clase primare, 3 de ucenic. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Avere: 1 casă. Originea socială: ţăran mijlocaş. În 1958 era angajat ca instalator şi domicilia în Orăştie, str. Victor Babeş. nr. 11. Starea civilă: căsătorit. A fost arestat în 24 iunie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată. Prin Decretul 5/1963 i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 25 iunie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva (24.06.1958 - 27.03.1959), Gherla (27.03.1959 – 10.09.1959), Aiud (10.09.1959 - 25.06.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
* Gheorghe Marina - n. 25 ianuarie 1902 în com. Băiţa raionul Brad, reg. Hunedoara, fiul lui Gheorghe şi Floarea, muncitori. Studii: 5 clase primare. Avere: 2,2 ha. Originea socială: muncitor. În trecut tăbăcar, în 1958 fochist, locuia în Orăştie. A fost arestat în 26 octombrie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată. Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 16 aprilie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Galaţi, Botoşani, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
* Ioan Nistor - n. 20 mai 1910 în comuna Romos raion Orăştie, regiunea Hunedoara, fiul lui Ioan şi Elisabeta, agricultori. Studii: Şcoala de Arte şi Meserii. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Nu a avut avere în trecut. Starea civilă: căsătorit, are un băiat şi o fată. În trecut a lucrat ca maistru, în 1958 lucra ca muncitor şi domicilia în Hunedoara, str. V. Roaită, nr. 36. A fost arestat în 21 aprilie 1958 şi condamnat pentru uneltire contra ordinii sociale, crimă de moarte, insurecţie armată. La rubrica „data eliberării" apare data de 16 ianuarie 1959, probabil data la care a fost executat. A fost deţinut în penitenciarele Deva (21.04.1958 - 28.11.1958), Gherla (28.11.1958 - 16.01.1959). (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Ioachim Păcurar - n. 4 septembrie 1903 în Zlaşti raion Hunedoara, fiul lui Nicolae şi Ana. Ocupaţia părinţilor agricultori. Studii 6 clase primare. Fără apartenenţă politică. Originea socială: ţăran mijlocaş. Ocupaţia şi locul de muncă: în trecut agricultor. Averea în trecut şi la data arestării: 5,70 ari. Starea civilă: căsătorit, are o fată. În 1958 lucra ca acar şi domicilia în Zlaşti, nr. 104. A fost arestat la 26 octombrie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată (Art. 211, C.P.). Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 16 aprilie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Ioan Popa - n. 15 noiembrie 1899 în com. Teliuc reg. Hunedoara, fiul lui Ioan şi Maria. Ocupaţia părinţilor: miner-casnică (decedaţi). Studii: 6 clase primare. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Averea în trecut şi la data arestării: 79 ari pământ arabil, 1 casă. Starea civilă: căsătorit. În 1958 era pensionar şi domicilia în com. Teliuc. A fost arestat la 15 aprilie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată (Art. 211, C.P.). Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat la 23 iunie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Aiud. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Constantin Rugină - n. 17 mai 1925 în com. Gălăutaş raion Topliţa, regiunea Autonomă Maghiară, fiul lui Ioan şi Elena, agricultori. Studii 7 clase primare, 4 profesionale. Nu a avut apartenenţă politică. Nu a avut avere. În 1958 era instalator apă şi domicilia în Hunedoara. A fost arestat în 26.10.1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale. Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 15 aprilie 1964. A fost deţinut în penitenciarele: Deva, Jilava, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Iosif Scurtu - n. 25 septembrie 1885 în satul Boj raion Hunedoara, fiul lui Apostol şi Maria. Ocupaţia părinţilor: fermieri (decedaţi). Studii 4 clase primare. Nu a fost încadrat politic. Starea civilă: căsătorit, avea două fete. Originea socială: chiabur. Avere: 4 ha pământ. În trecut a fost pădurar, în 1958 era pensionar şi domicilia în satul Boj, raion Hunedoara. A fost arestat la 26 octombrie 1958 şi condamnat la temniţă grea pe viaţă pentru uneltire. Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A murit în 15 septembrie 1963 în închisoarea de la Gherla. Decesul a fost înregistrat la Sfatul Popular Gherla cu nr. 91/1963. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Galaţi, Botoşani, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Dumitru Stana - n. 9 noiembrie 1902 în Albeni, raion Glod, regiunea Craiova, fiul lui Nistor şi Salomia, agricultori. Studii: şcoala normală. În trecut fusese membru al Partidului Naţional Ţărănesc. Avere la data arestării 2,98 ha. Fost învăţător, în 1958 locuia în Hunedoara şi era angajat ca miner. A fost arestat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată (art. 211). A fost deţinut în perioada 26 octombrie 1958 – 29 iulie 1964. A trecut prin penitenciarele: Deva, Jilava, Galaţi, Botoşani, Aiud. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava).
miercuri, 20 mai 2009
FIlm romanesc
Aseara am fost la film... un film romanesc. Multi dintre prietenii mei mai snobi din fire au ras ca ma duc sa vad un film romanesc. In fine, greseala lor.
Am fost sa vad "Cea mai fericita fata din lume" care, saraca de ea, era romanca si, pe deasupra, a mai venit si cu parintii la Bucuresti ca sa isi ridice premiul castigat la un concurs de genul "trimiti trei capace la"... Stiti voi, a fost una dintre bolile nationale pana nu demult... (acum boala nationala a devenit trasul la Loto 6/49).
De Radu Jude (regizorul) nu am mai auzit pana acum, dar a reusit in 100 de minute sa surprinda perfect tipologia parintilor nostri educati de comunism, a reusit sa surprinda din plin caterinca romaneasca, toate complexele noastre fie ele de provinciali sau bucuresteni si, cel mai important a reusit sa surprinda o mare parte din ticurile "advertiserilor" Damboviteni, care sunt in permanenta in cautarea sucului cat mai portocaliu (chiar daca e indoit cu cola.. cei care au vazut filmul stiu ;) ) si a cadrului cat mai perfect (PS stiu ca perfectul nu are superlativ).
Ma bucur ca CNC a ales sa finanteze acest lungmetraj...
Trailer aici
luni, 11 mai 2009
CNSAS dezvaluie banalitati
Paula Iacob a facut politie politica... Wow, ma mir si ma ingrijorez in acelasi timp. Avem cativa oameni platiti din bugetul statului care sa descopere lucruri banale de genul asta. Maine poimaine auzim ca descopera ca Paunescu a fost poet de curte, ca Iliescu e comunist sau cine stie ce lucruri mai banale si mai evidente decat faptul ca in august mergem la mare sau in martie apar ghioceii...
Dooohhh "cercetatorilor" de la CNSAS, a fost comunista si a crezut in asta altfel de ce l-ar mai fi aparat pe Nicusor...
Dooohhh "cercetatorilor" de la CNSAS, a fost comunista si a crezut in asta altfel de ce l-ar mai fi aparat pe Nicusor...
joi, 16 aprilie 2009
Promisiune
Promit sa scriu zilele astea si despre arestarea lui Gigi... m-am gandit ca, nah, este Saptamana Patimilor si sa nu rad de bietul om, dar lasa ca sunt altii care o fac...
Penescu a furat un memory stick?
"Anchetatorii au găsit, la percheziţie, în biroul lui Cornel Penescu de la societatea PIC, un suport de memorie cu inscripţia "spagă C. G.", din care ar rezulta o infracţiune de dare şi luare de mită în septembrie 2007, se arată în motivarea Tribunalului Argeş în cazul arestării lui Penescu." poftim comunicat oficial al justitiei din Romania.
Deci pana la urma dovada fatala in cazul lui Penescu este un memory stick, fratilor!!! Nu ma mira nimic, nici macar faptul ca era marcat cu "spaga".... pacat de noi, si pacat ca unii aleg sa faca misto de noi in Saptamana Patimilor...
Dar, uitandu-ma mai bine la moaca oficialilor care ajung in fata televizorului ma apuca groaza... nu e misto, e pe bune... la noi totul e de carton... am avut miliardari de carton, avem presedinte de carton, prim-ministru care nici macar carton nu e si, bineinteles arestari de carton si de show.
Daca pacatul lui Penescu este stickul primit atunci imi cam tremura chilotii. Asta pentru ca in calitatea mea de ziarist am primit o gramada de stickuri in care erau kituri de presa; ce inseamna asta?... ca sunt un spagar nenorocit??... ca sunt un caz penal... Daca vreunul din stickuri este inscriptionat cu mita, bribe sau cine stie ce in nu stiu ce limba??... si pot fi "legat" la fel de usor??
PS. De stres le-am aruncat pe toate... Puteti sa dormiti linistiti, si in cazul meu s-a facut dreptate....
Deci pana la urma dovada fatala in cazul lui Penescu este un memory stick, fratilor!!! Nu ma mira nimic, nici macar faptul ca era marcat cu "spaga".... pacat de noi, si pacat ca unii aleg sa faca misto de noi in Saptamana Patimilor...
Dar, uitandu-ma mai bine la moaca oficialilor care ajung in fata televizorului ma apuca groaza... nu e misto, e pe bune... la noi totul e de carton... am avut miliardari de carton, avem presedinte de carton, prim-ministru care nici macar carton nu e si, bineinteles arestari de carton si de show.
Daca pacatul lui Penescu este stickul primit atunci imi cam tremura chilotii. Asta pentru ca in calitatea mea de ziarist am primit o gramada de stickuri in care erau kituri de presa; ce inseamna asta?... ca sunt un spagar nenorocit??... ca sunt un caz penal... Daca vreunul din stickuri este inscriptionat cu mita, bribe sau cine stie ce in nu stiu ce limba??... si pot fi "legat" la fel de usor??
PS. De stres le-am aruncat pe toate... Puteti sa dormiti linistiti, si in cazul meu s-a facut dreptate....
joi, 9 aprilie 2009
Dacia e o furculita de plastic"
În 2008 s-au vândut în Germania 25.000 Dacii, însă în primul trimestru al lui 2009 această ţară a devenit a doua piaţă de vânzare a maşinilor româneşti, printr-un program similar Rablei autohtone.
Dacă francezii au spus că Dacia este o oază în vreme de criză, nemţii sunt mai sinceri cu privire la alegerile lor- au ales maşina „pentru că este ieftină şi utilă ca o furculiţă de plastic la picnic”, conform variantei online a ziarului Die Tageszeitung.
Articolul a fost tratat pe larg la noi de "Gandul".
Cert este ca din pacate vom folosi mai toti "furculite de plastic" pana la sfarsitul crizei... daca nici nemtii nu mai au bani pentru "argintarie" de la Munchen, Ingolstadt sau Stuttgart.
Dacă francezii au spus că Dacia este o oază în vreme de criză, nemţii sunt mai sinceri cu privire la alegerile lor- au ales maşina „pentru că este ieftină şi utilă ca o furculiţă de plastic la picnic”, conform variantei online a ziarului Die Tageszeitung.
Articolul a fost tratat pe larg la noi de "Gandul".
Cert este ca din pacate vom folosi mai toti "furculite de plastic" pana la sfarsitul crizei... daca nici nemtii nu mai au bani pentru "argintarie" de la Munchen, Ingolstadt sau Stuttgart.
Revolutia cu jumatate de norma
Am citit aici cateva idei interesante despre "revolutia" de la Chisinau...
1. Mă, dacă esti protestatar înverşunat, goleşti parlamentul, dai foc, dai cu pietre în tot ce mişcă şi are chipiu, cum să te duci acasă noaptea? Adică e revoluţie cu pauză de somn? Dormi bine, te speli pe ochi, bagi la stomac, şi gata, back in business?
2. Iar tu, ăla de eşti autoritate, după ce zici că e tentativă de lovitură de stat, cum naiba îi laşi să se întoarcă dimineaţa să-şi reia poziţiile? Înconjoară clădirile oficiale, închide intrările, bagă patrule în oraş.
3. Cum să strigi "Ole, ole, Voronin nu mai e" când ăla nici măcar din birou n-a fugit, darmite din funcţie? Păi nu e clar că-l întărâţi şi-i şi dai idei de unde te-ai inspirat?
4. De ce-aţi făcut, mă, revoluţie dacă nu vrea nimeni s-o conducă? Unde vi-i Iliescul? Unde-i liderul de netăgăduit pe care să-l ungeţi domnitor dacă-l alungaţi pe Voronin?
5. Dacă sunteţi nemulţumiţi că nu se dă nimic pe televizoarele voastre despre revoluţie, de ce nu luaţi televiziunea cu asalt? Sunteţi 30.000, nici dacă aduc ei toata armata nu vă egalează.
Eram plecat cand a izbucnit revolta asta... departe, in Germania unde mirosul de Voronin si chiar de Basesc nu se simte...
Revolutia de la Chisinau pute... si nu zic asta impotriva celor care demonstreaza in strada... tot respectul pentru ei; dar este genul de revolutie pe care nu o vrea nimeni. Vestul, din care facem parte si noi, a intors spatele revolutionarilor. Observatori la alegeri, canci... si multe alte ciudatenii mult mai grave decat cele semnalate mai sus ma fac sa cred ca protestul moldovenilor nu va avea succes si, din pacate, noua cortina de fier va cadea dincolo de Prut...
1. Mă, dacă esti protestatar înverşunat, goleşti parlamentul, dai foc, dai cu pietre în tot ce mişcă şi are chipiu, cum să te duci acasă noaptea? Adică e revoluţie cu pauză de somn? Dormi bine, te speli pe ochi, bagi la stomac, şi gata, back in business?
2. Iar tu, ăla de eşti autoritate, după ce zici că e tentativă de lovitură de stat, cum naiba îi laşi să se întoarcă dimineaţa să-şi reia poziţiile? Înconjoară clădirile oficiale, închide intrările, bagă patrule în oraş.
3. Cum să strigi "Ole, ole, Voronin nu mai e" când ăla nici măcar din birou n-a fugit, darmite din funcţie? Păi nu e clar că-l întărâţi şi-i şi dai idei de unde te-ai inspirat?
4. De ce-aţi făcut, mă, revoluţie dacă nu vrea nimeni s-o conducă? Unde vi-i Iliescul? Unde-i liderul de netăgăduit pe care să-l ungeţi domnitor dacă-l alungaţi pe Voronin?
5. Dacă sunteţi nemulţumiţi că nu se dă nimic pe televizoarele voastre despre revoluţie, de ce nu luaţi televiziunea cu asalt? Sunteţi 30.000, nici dacă aduc ei toata armata nu vă egalează.
Eram plecat cand a izbucnit revolta asta... departe, in Germania unde mirosul de Voronin si chiar de Basesc nu se simte...
Revolutia de la Chisinau pute... si nu zic asta impotriva celor care demonstreaza in strada... tot respectul pentru ei; dar este genul de revolutie pe care nu o vrea nimeni. Vestul, din care facem parte si noi, a intors spatele revolutionarilor. Observatori la alegeri, canci... si multe alte ciudatenii mult mai grave decat cele semnalate mai sus ma fac sa cred ca protestul moldovenilor nu va avea succes si, din pacate, noua cortina de fier va cadea dincolo de Prut...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
